Informatii privind ultimele activitati RHRN
„Dependenţa de substanţe psiho-active” - un nou ghid pentru medici
Mai mult decât în oricare altă profesie, medicul are nevoie să păstreze contactul cu ritmul subtil al schimbărilor din comunitatea în care lucrează, să rămână deschis la noile contexte culturale, la modelele vehiculate, ca şi la tendinţe, nevoi sau fenomene patologice care transformă pacientul, problema sa şi chiar natura relaţiei terapeutice.
Şansele ca fenomenul consumului şi dependenţei de droguri să dispară sunt aproape nule, dată fiind perpetuarea lui din cele mai vechi timpuri. Ceea ce ne putem aştepta să se schimbe sunt drogurile consumate: probabil va urma o perioadă înfloritoare pentru vânzătorii de droguri legale. De asemenea, ne putem aştepta ca, odată cu trend-urile culturale să se schimbe modalitatea de consum – calea de administrare, contextele.
Ceea ce încercăm să schimbăm, inclusiv cu ajutorul acestui ghid, este gradul de informare privind fenomenul adicţiei. Ne referim mai ales la informarea responsabililor sociali care pot, în consecinţă, să acţioneze constructiv, aducând inovaţii şi perfecţionări în înţelegerea şi procedurile legate de asistarea consumatorului de substante psiho-active.
Ceea ce ne dorim să se schimbe, indiferent de context este reacţia de rejecţie a societăţii la fenomenele marginale, precum consumul de substanţe psihoactive, care amplifică şi menţine tocmai aspectele negative asociate: reticenţa de a apela la servicii, ignoranţa, actele antisociale şi răspândirea bolilor.
Tot un obiectiv de schimbare este şi percepţia consumatorului de substante psiho-active asupra serviciilor de sănătate care îi sunt destinate, incluzând aici încrederea în calitatea şi disponibilitatea lor, dar şi construirea unor aşteptări reale privind posibilităţile de intervenţie, prin conştientizarea rolurilor şi limitărilor specifice.
În aceeaşi măsură, ar fi de dorit o schimbare în sensul conştientizării riscurilor asociate consumului, schimbare care ar face din societatea noastră una mai sănătoasă.
Ceea ce va rămâne însă, odată cu consumul şi dependenţa de substanţele psihoactive este condiţia de dependenţă, generată de întâlnirea „fatală” între o anumită substanţă, cu anumite proprietăţi, o anumită persoană, având o structură psihologică particulară şi un anumit context de viaţă.
Deşi este o tulburare cronică, cu remisiuni şi recăderi, dependenţa de substanţe poate fi înţeleasă, poate fi asistată într-o manieră umană, efectele ei negative pot fi reduse, şi, câteodată, atunci când persoana şi contextul se schimbă, dependenţa nu se mai manifestă.
În măsura în care medicul de familie îşi va asuma asistarea pacienţilor care sunt şi consumatori de substanţe psihoactive, el va deveni o importantă poartă de intrare a acestora în sistemul serviciilor de sănătate. Date fiind contactul direct cu comunitatea şi statutul de autoritate al medicului, el va putea găsi soluţii la limitări de tot felul, odată ce va dobândi o expertiză în lucrul cu această categorie.
La 20 noiembrie 2009, la sediul Agentiei Nationale Antidrog a avut loc conferinţa de presă pentru promovarea rezultatelor proiectului „Servicii de asistenţă integrată pentru toxicomani – un model de participare comunitară”, derulat de Fundaţia de Îngrijiri Comunitare în parteneriat cu Asociaţia Integration şi Spitalul Alexandru Obregia, precum şi lansarea ghidului de lucru „Dependenţa de substanţe psiho-active - ghid practic pentru medici de îngrijire primară”.
Ghidul este scris într-o manieră accesibilă şi conţine informaţii şi experienţe menite să sprijine medicul care intră în contact cu consumatorul de droguri.
Proiectul este finanţat prin programul PHARE - 2006 - Suport pentru Dezvoltarea Serviciilor Comunitare de Sănătate Mintală şi Dezinstituţionalizarea Persoanelor cu Probleme de Sănătate Mintală, Componenta B – Dezvoltarea Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală.
Alina Ionescu, coordonator proiect, Fundatia de Ingrijiri Comunitare
